dimitraki
Zainteresovan član
- Poruka
- 187
TALIPIKO SARMIXETVZO
Branislav Stefanoski - Al Dabija,
Pinaca registratâ tu cartea al D-nul. Dan Romalo sum nm.94
S-lu ghiuvusim “TALIPICLU SARMIGHETUZ” (Njica nclinare di Sarmighetuza).
Tu scriarea va-s mi duc pi printsiplu prota s-lu scriu textul cu ghrame orghinale, deapoa transcriptsia tu ghrame
latine, depoa scriatâ cu ghrame latine ashi cum lipseashte ta sa-s ghiuvuseascâ shi tu sone iaste scriat textul tradus
pi armân makedoneashte cu analizâ al cafiun scriat zbor.
textul orghinal:
DA^IBALO ON SOTU^EO DV MAERO BIRO
DA^UO AIROZANTO POE NOBALIEOZE BE -
LATOREUV DA^IEOKVE KOROLEOSAM -
ITO E AZOLVE DEO ZABELO PVDO ON
XENT BEIRO DV ELO SARXE^EIO - C
DIEXIO BIESI NOAR E ZANDO
PANTELO RVMVNOSO LVE
transcriptsia tu ortografia latinâ:
DACIBALO ON SOTICEO DU MAERO BIRO
DACIO AIROSANTO POE NOBALIEOSE BE –
LATOREIU DACIOCUE COROLEOSAM –
ITO E AZOLUE DEO ZABELO PUDO ON
GENT BEIRO DU ELO SARGECEIO – H
DIEGIO BIESI NOAR E SANDO
PANTELO RUMUNOSO LUE
giuvusirea a textului:
Dacibalo on soticeo du maero biro
dacio erosanto, poe nobaleose belatoriu
daceocue Corolosamito
e Asolue deo zabelo pudo on
gent biro du elo sargecio – H
degio. Besi, Noar e Sando.
Pantelo Rumunoso lue
textul pi limbâ armân makedoneascâ:
Detsibal tu sutsatâ di marea celnichime
dacicâ heroeascâ, deapoa, nobiljli polimosh
a Dakilor, Corolosamito
shi Asolue dionescul pefectu comandusitor a polimlui tu
celnichimea a farâljei di alavdats Sarmighetuzenj – Hielarh (gheneral)
ducâtor (duca). Beslji, Noar shi Sando.
Nai marle comandantu Român atsel
Explicatsie ti cafi un zbor ahoria:
TALIPIKO SARMIXETVZO - S - M _ = Talipico Sarmigetuzo – S – M-.
Zborlu “talipico” iaste componat di zboarâle “talim + pico”, (talim + pic) di tu limba daco-rumuneascâ shi sântu cu
simasie di “nclinare + njicâ”.
Tu vicljime, a shi an capital candu putearea tu un stat u are “vâsiljelu”, tute adunar di simasie cari s-fâc
pi câftarea a “vâsiljelui” sântu reghistrate câ adunâr di “nclinare”, “nclinare” câtrâ vâsiljelu.
Cum aista adunare s-are faptâ Sarmighetuzâ, atsea idyia u poartâ numâ di “Njicâ nclinare di Sarmiseghetuzâ”.
Izolatile ghrame: -S – M-, pot s-ansemneadzâ: Sarmighetuzeanj Mati (Vruts).
Complet scriata TALIPIKO SARMIXETVZO - S - M _ poate s-u identificâm ca: “Njicâ nclinare di
Sarmiseghetuzâ, anamisâ di Vrutslji Sarmighetuzeanj”.
DA^IBALO = Dacibalo (numa a vâsiljelui Detsibal).
ON = ân, tu (aproapea tute botsur “â” shi “u” cari azâ li ufilisescu tu zboarâle Armân Makedonjlji shi
Rumunjlji, tu veaclja limbâ a Sarmato-ghetslor (Daco-ghetslor), s-grea ca boatse “o”).
SOTU^EO = soticeo (yine di zborlu “sots, sutsatâ”).
DV = du (adecvatâ iaste pi “di”).
MAERO = maero (marle).
BIRO = biro (“primariu” = “sutata a primarlor”; tu d.r. actualâ lu avem zborlu “birâu” = “primar an hoarâ”).
DA^UO = dacio (a Daceanjlor).
AIROZANTO = erosanto (yine di zborlu “ero, heroiu”).
11
nr. 22 mai-iunie 2005 maDgaAzinCIA
POE = poe (“apoi, deapoa”; pi d.r. “apoi, dupâ aceea, pe urmâ”.
NOBALIEOZE = nobaleose (“nobiljli”; tu d.r.”nobili”).
BELATOREUV = belatoriu (“polimosh”; tu d.r. li avem zboarâle: “belici/st,-stâ; belicos; beligeran/t,-tâ.”).
DA^IEOKVE = daceocue (daceascâ)
KOROLEOSAM ITO = Corolosamito (numâ al un di comandantsâlj a ostea a Dakilor cari ma deapoa u
organiza apararea a câsâbâlui Sarmighetuza. Aista numa u astiljem shi pi P.nm.98.).
E = e (ligân cari azâ s-ufiliseashte tu limba italieanâ. Tu a.m. shi d.r. azâ atsea iaste ligânlu “shi, sh.).
AZOLVE = Asolue (Numa a actuallu “degio” a puterlor a Dakilor).
DEO = deo (“dionescu”; Pi d.r. iaste adecvatâ pi “divin”).
ZABELO = zabelo (Zborlu “zabelo” direct u are simasia di “comandantu a polimlui” shi iaste zbor andumusit di
d.r. zboare “zabet + beligerant”. Aljuntrea zborlu “zabelo” poate s-hibâ achicâsit sh-ca numâ a “diolu a polimlui”
Zabelo. Di analiza a tutilor scriate pinache vinj pân di constatatsie câ tu veaclja relighie a Dakilor nu egzista dio cu
ahtare numâ.?
PVDO = pudo (adecvatâ iaste pi d.r. “pudic,-â; pudoare” cu simasie: “perfectu, modestu”).
ON = ân, tu (aproapea tute botsur “â” shi “u” cari azâ li ufilisescu tu zboarâle Armân Makedonjlji shi
Rumunjlji, tu veaclja limbâ a Sarmato-ghetslor (Daco-ghetslor), s-grea ca boatse “o”).
XENT = gent (“farâ”; d.r. “gen, gintâ”).
BEIRO = biro (“celnichimea, primarimea”; tu d.r. actualâ lu avem zborlu “birâu” = “primar an hoarâ”, “biro”
= “primarlji”).
DV = du (adecvatâ iaste pi “di”).
ELO = elo (adecvatâ pi d.r. “elogia” = lavdâ, alavdâ; “elogiere/e” = lavdare, alavdare.).
SARXE^EIO = Sargecio ( Sarmighetuzenj).
- C = – Hielarh (gheneral, veclju terminu tu greaca veaclje shi a.m. Comandantu pi 1000 di osteanj).
DIEXIO = degio ( ducâ, ducâtor. Tu d.r. “conducâtor. Singurlu zbor “diegio” = “die + gio” iaste adaptatsie di “die
+ ghid” di tu d.r.). DIE + XIO (die + gio), yu “die” iaste ligat di identitatea a “Diolu”, “dio, die, diyo,….” (Zeulu), a
“gio” dupu fonetic? a limbiljei ghetic?, a shi ca rezultatu di adaptarea fonetic? tu nao componatlu terminu “degio”,
prezent? transformat? form? di zborlu elementar “ghi/d. (-zi)” care az? lu astiljem tu limba daco-rumun?, a iaste cu
simasie ti “duc?, duc?tor”. Avem mash transformare a boatsea “ghi” tu boatsea “gi”; “deghio” iaste fonetic adaptat
tu “degio”.
BIESI = Besi (razi Besi; d.r. “preotsi Besi”)
NOAR = Noar (numa al un di razlji Besi).
E = e (ligân cari azâ s-ufiliseashte tu limba italieanâ. Tu a.m. shi d.r. azâ atsea iaste “shi, sh.).
ZANDO = Sando (numâ al alantui razu Besu).
PANTELO = pantelo (nai marle comandantu; pi d.r. “comandant suprem”).
RVMVNOSO = Rumunoso (Român).
LVE = lue (“al lui, atsel”; d.r. “acel”.).
SALXERO = salgero (“ostean”; d.r. “soldat”).
ROTOPANO = rotopano (“falanghile tute”; aistu zbor tu d.r. iaste: “roto + pano”, yu “roto” = “roatâ” (falangâ,
ceatâ), a “pano” = “panta” (tutâ) iaste veclju, zbor arhaic, cari s-ufiliseashte tu tute limbe balcaniche; tu greacâ u are
forma “pantelis” = “ntreg, didip”; zborlu “rotopano” pi alte pozitsie “pinache”, lu astiljem scriat shi ca: “rotopeno”.
Aista zburashte ti nu-aveare standarde cum tu scriarea ashi sh-tu terminologhia a zboarâlor).
FVSKO = Fusco (numa a marlei ghenerallu a Românjlor).
MATO = mato (“mato” = “vrut”; shcurtatâ formâ di zborlu italic “amato”, yu prota boatse “a” s-anglitâ.).
d = deghio (cându pi vârnâ pinacâ iaste scriat izolatlu semnu ortografic, scriat tu ortografie stilizatâ d, idyul
anseamnâ “degio” = “ducâ, ducâtor”, d.r. “conducâtor”. Tu situatsia concretâ stilizata ghram d iaste scriatâ sum
“degiolu”- “chialea di lup”, a shi anamisâ di numa al Detsibal cari tu chirolu actual irra “degiolu” a Dakilor.).
DA^ I BALO = Dacibalo (Detsibal).
E = elo (adecvatâ pi d.r. “elogia” = lavdâ, alavdâ; “elogiere/e” = lavdare, alavdare.).
E = elo (adecvatâ pi d.r. “elogia” = lavdâ, alavdâ; “elogiere/e” = lavdare, alavdare.).
B = belatoriu (polimoslji; tu d.r. li avem zboarâle: “belici/st,-stâ; belicos; beligeran/t,-tâ”).
D = daceocue (dakeshti)
D = Dacibalo (semnul iaste scriat isâ sum scamnul yu shade Detsibal).
KOTOPOLO BOI^ERO = Cotopolo Bicero (“cotopolo” = “maghu”; tu d.r. corespondeashte cu: “cotorantsâ”,
a Bicero iaste numa alui; de facto tu atsel chiro la Skiti Gheti shi Sarmati nu avea “razz”= “preotsi”, ma cum scrie shi
Herodot, avea “maghur”).
K. BAIONSOENO ERIXE R IO = Cotopolo Bonseno Erigero (numa a maghlui)
- + -
XE NVKLO = Genuclo (atsia s-minduiashte pi tsitatea shi marle tsentru relighioz a Ghetslor tu cari s-afla “marea
bisica al Zamolxis”, a cari s-afla di nândreapta parte pi mollu di Istros , Genucla. Macâ ghine u mutrim compozitsia
a pinachiljei shi yu iaste scriatâ numa Genucla, atumtse putem s-constâtâm câ Cotopolo Bicero shi Cotopolo Bonseno
Erigero sântu vinits di Genucla, spetsial tsi shi doilji sântu “maghyi” (cotopoli) shi sigurâ câ yin di tsentru relighioz,
nicâ camâ tsi tu numa al Cotopolo Bonseno Erigero, s-contsâne shi parânuma Erigero care putem s-u ligâm di
parânuma al marlei hielarhu Dapigea Erigero di chirolu al marle Borebista cari putearea u avea tu tsetatea Genucla.
E-MD_ = elo – M.D.
E-KIRI = elo – Kiri.
CONCLUZIE:
Cum poate ta sâ-s veadâ di analiza a zboarâlor, aproape tute zboare arâzga alor aza u au tu limba dacorumuneascâ.
Diafuraia iaste mash tu stillu di exponare, adicâ, tu scriarea a vecljul textu autorlu mutrea limba s-u scoalâ pi tsiva
ma analtu nivel di cât tsi irra limba care tu ufilisirea di cafi dzua u avea laolu. Intentsia irra ta sâ-s yinâ pi nivel di unâ
limbâ sumtâ (sacra) care tu partea di gramatica va-s poatâ ta sâ-s poartâ cu latina shi greca. Fact iaste câ tu intentsia
ta sâ-s yinâ pân di unâ limbâ “sacrâ” sântu fapte multe alatusur. Alatuslji s-ved di factul câ nu mash zboarâle ma shi
numile individuale nu totânâ sântu scriate unâturlie. Atsea zburashte ti nu-aveare un sânâtos tsentru ti educatsie.
Educatsia, adicâ, shtirea ti scriare irra mash tu mâna di unâ njicâ grupâ di oaminj.
Branislav Stefanoski - Al Dabija,
Pinaca registratâ tu cartea al D-nul. Dan Romalo sum nm.94
S-lu ghiuvusim “TALIPICLU SARMIGHETUZ” (Njica nclinare di Sarmighetuza).
Tu scriarea va-s mi duc pi printsiplu prota s-lu scriu textul cu ghrame orghinale, deapoa transcriptsia tu ghrame
latine, depoa scriatâ cu ghrame latine ashi cum lipseashte ta sa-s ghiuvuseascâ shi tu sone iaste scriat textul tradus
pi armân makedoneashte cu analizâ al cafiun scriat zbor.
textul orghinal:
DA^IBALO ON SOTU^EO DV MAERO BIRO
DA^UO AIROZANTO POE NOBALIEOZE BE -
LATOREUV DA^IEOKVE KOROLEOSAM -
ITO E AZOLVE DEO ZABELO PVDO ON
XENT BEIRO DV ELO SARXE^EIO - C
DIEXIO BIESI NOAR E ZANDO
PANTELO RVMVNOSO LVE
transcriptsia tu ortografia latinâ:
DACIBALO ON SOTICEO DU MAERO BIRO
DACIO AIROSANTO POE NOBALIEOSE BE –
LATOREIU DACIOCUE COROLEOSAM –
ITO E AZOLUE DEO ZABELO PUDO ON
GENT BEIRO DU ELO SARGECEIO – H
DIEGIO BIESI NOAR E SANDO
PANTELO RUMUNOSO LUE
giuvusirea a textului:
Dacibalo on soticeo du maero biro
dacio erosanto, poe nobaleose belatoriu
daceocue Corolosamito
e Asolue deo zabelo pudo on
gent biro du elo sargecio – H
degio. Besi, Noar e Sando.
Pantelo Rumunoso lue
textul pi limbâ armân makedoneascâ:
Detsibal tu sutsatâ di marea celnichime
dacicâ heroeascâ, deapoa, nobiljli polimosh
a Dakilor, Corolosamito
shi Asolue dionescul pefectu comandusitor a polimlui tu
celnichimea a farâljei di alavdats Sarmighetuzenj – Hielarh (gheneral)
ducâtor (duca). Beslji, Noar shi Sando.
Nai marle comandantu Român atsel
Explicatsie ti cafi un zbor ahoria:
TALIPIKO SARMIXETVZO - S - M _ = Talipico Sarmigetuzo – S – M-.
Zborlu “talipico” iaste componat di zboarâle “talim + pico”, (talim + pic) di tu limba daco-rumuneascâ shi sântu cu
simasie di “nclinare + njicâ”.
Tu vicljime, a shi an capital candu putearea tu un stat u are “vâsiljelu”, tute adunar di simasie cari s-fâc
pi câftarea a “vâsiljelui” sântu reghistrate câ adunâr di “nclinare”, “nclinare” câtrâ vâsiljelu.
Cum aista adunare s-are faptâ Sarmighetuzâ, atsea idyia u poartâ numâ di “Njicâ nclinare di Sarmiseghetuzâ”.
Izolatile ghrame: -S – M-, pot s-ansemneadzâ: Sarmighetuzeanj Mati (Vruts).
Complet scriata TALIPIKO SARMIXETVZO - S - M _ poate s-u identificâm ca: “Njicâ nclinare di
Sarmiseghetuzâ, anamisâ di Vrutslji Sarmighetuzeanj”.
DA^IBALO = Dacibalo (numa a vâsiljelui Detsibal).
ON = ân, tu (aproapea tute botsur “â” shi “u” cari azâ li ufilisescu tu zboarâle Armân Makedonjlji shi
Rumunjlji, tu veaclja limbâ a Sarmato-ghetslor (Daco-ghetslor), s-grea ca boatse “o”).
SOTU^EO = soticeo (yine di zborlu “sots, sutsatâ”).
DV = du (adecvatâ iaste pi “di”).
MAERO = maero (marle).
BIRO = biro (“primariu” = “sutata a primarlor”; tu d.r. actualâ lu avem zborlu “birâu” = “primar an hoarâ”).
DA^UO = dacio (a Daceanjlor).
AIROZANTO = erosanto (yine di zborlu “ero, heroiu”).
11
nr. 22 mai-iunie 2005 maDgaAzinCIA
POE = poe (“apoi, deapoa”; pi d.r. “apoi, dupâ aceea, pe urmâ”.
NOBALIEOZE = nobaleose (“nobiljli”; tu d.r.”nobili”).
BELATOREUV = belatoriu (“polimosh”; tu d.r. li avem zboarâle: “belici/st,-stâ; belicos; beligeran/t,-tâ.”).
DA^IEOKVE = daceocue (daceascâ)
KOROLEOSAM ITO = Corolosamito (numâ al un di comandantsâlj a ostea a Dakilor cari ma deapoa u
organiza apararea a câsâbâlui Sarmighetuza. Aista numa u astiljem shi pi P.nm.98.).
E = e (ligân cari azâ s-ufiliseashte tu limba italieanâ. Tu a.m. shi d.r. azâ atsea iaste ligânlu “shi, sh.).
AZOLVE = Asolue (Numa a actuallu “degio” a puterlor a Dakilor).
DEO = deo (“dionescu”; Pi d.r. iaste adecvatâ pi “divin”).
ZABELO = zabelo (Zborlu “zabelo” direct u are simasia di “comandantu a polimlui” shi iaste zbor andumusit di
d.r. zboare “zabet + beligerant”. Aljuntrea zborlu “zabelo” poate s-hibâ achicâsit sh-ca numâ a “diolu a polimlui”
Zabelo. Di analiza a tutilor scriate pinache vinj pân di constatatsie câ tu veaclja relighie a Dakilor nu egzista dio cu
ahtare numâ.?
PVDO = pudo (adecvatâ iaste pi d.r. “pudic,-â; pudoare” cu simasie: “perfectu, modestu”).
ON = ân, tu (aproapea tute botsur “â” shi “u” cari azâ li ufilisescu tu zboarâle Armân Makedonjlji shi
Rumunjlji, tu veaclja limbâ a Sarmato-ghetslor (Daco-ghetslor), s-grea ca boatse “o”).
XENT = gent (“farâ”; d.r. “gen, gintâ”).
BEIRO = biro (“celnichimea, primarimea”; tu d.r. actualâ lu avem zborlu “birâu” = “primar an hoarâ”, “biro”
= “primarlji”).
DV = du (adecvatâ iaste pi “di”).
ELO = elo (adecvatâ pi d.r. “elogia” = lavdâ, alavdâ; “elogiere/e” = lavdare, alavdare.).
SARXE^EIO = Sargecio ( Sarmighetuzenj).
- C = – Hielarh (gheneral, veclju terminu tu greaca veaclje shi a.m. Comandantu pi 1000 di osteanj).
DIEXIO = degio ( ducâ, ducâtor. Tu d.r. “conducâtor. Singurlu zbor “diegio” = “die + gio” iaste adaptatsie di “die
+ ghid” di tu d.r.). DIE + XIO (die + gio), yu “die” iaste ligat di identitatea a “Diolu”, “dio, die, diyo,….” (Zeulu), a
“gio” dupu fonetic? a limbiljei ghetic?, a shi ca rezultatu di adaptarea fonetic? tu nao componatlu terminu “degio”,
prezent? transformat? form? di zborlu elementar “ghi/d. (-zi)” care az? lu astiljem tu limba daco-rumun?, a iaste cu
simasie ti “duc?, duc?tor”. Avem mash transformare a boatsea “ghi” tu boatsea “gi”; “deghio” iaste fonetic adaptat
tu “degio”.
BIESI = Besi (razi Besi; d.r. “preotsi Besi”)
NOAR = Noar (numa al un di razlji Besi).
E = e (ligân cari azâ s-ufiliseashte tu limba italieanâ. Tu a.m. shi d.r. azâ atsea iaste “shi, sh.).
ZANDO = Sando (numâ al alantui razu Besu).
PANTELO = pantelo (nai marle comandantu; pi d.r. “comandant suprem”).
RVMVNOSO = Rumunoso (Român).
LVE = lue (“al lui, atsel”; d.r. “acel”.).
SALXERO = salgero (“ostean”; d.r. “soldat”).
ROTOPANO = rotopano (“falanghile tute”; aistu zbor tu d.r. iaste: “roto + pano”, yu “roto” = “roatâ” (falangâ,
ceatâ), a “pano” = “panta” (tutâ) iaste veclju, zbor arhaic, cari s-ufiliseashte tu tute limbe balcaniche; tu greacâ u are
forma “pantelis” = “ntreg, didip”; zborlu “rotopano” pi alte pozitsie “pinache”, lu astiljem scriat shi ca: “rotopeno”.
Aista zburashte ti nu-aveare standarde cum tu scriarea ashi sh-tu terminologhia a zboarâlor).
FVSKO = Fusco (numa a marlei ghenerallu a Românjlor).
MATO = mato (“mato” = “vrut”; shcurtatâ formâ di zborlu italic “amato”, yu prota boatse “a” s-anglitâ.).
d = deghio (cându pi vârnâ pinacâ iaste scriat izolatlu semnu ortografic, scriat tu ortografie stilizatâ d, idyul
anseamnâ “degio” = “ducâ, ducâtor”, d.r. “conducâtor”. Tu situatsia concretâ stilizata ghram d iaste scriatâ sum
“degiolu”- “chialea di lup”, a shi anamisâ di numa al Detsibal cari tu chirolu actual irra “degiolu” a Dakilor.).
DA^ I BALO = Dacibalo (Detsibal).
E = elo (adecvatâ pi d.r. “elogia” = lavdâ, alavdâ; “elogiere/e” = lavdare, alavdare.).
E = elo (adecvatâ pi d.r. “elogia” = lavdâ, alavdâ; “elogiere/e” = lavdare, alavdare.).
B = belatoriu (polimoslji; tu d.r. li avem zboarâle: “belici/st,-stâ; belicos; beligeran/t,-tâ”).
D = daceocue (dakeshti)
D = Dacibalo (semnul iaste scriat isâ sum scamnul yu shade Detsibal).
KOTOPOLO BOI^ERO = Cotopolo Bicero (“cotopolo” = “maghu”; tu d.r. corespondeashte cu: “cotorantsâ”,
a Bicero iaste numa alui; de facto tu atsel chiro la Skiti Gheti shi Sarmati nu avea “razz”= “preotsi”, ma cum scrie shi
Herodot, avea “maghur”).
K. BAIONSOENO ERIXE R IO = Cotopolo Bonseno Erigero (numa a maghlui)
- + -
XE NVKLO = Genuclo (atsia s-minduiashte pi tsitatea shi marle tsentru relighioz a Ghetslor tu cari s-afla “marea
bisica al Zamolxis”, a cari s-afla di nândreapta parte pi mollu di Istros , Genucla. Macâ ghine u mutrim compozitsia
a pinachiljei shi yu iaste scriatâ numa Genucla, atumtse putem s-constâtâm câ Cotopolo Bicero shi Cotopolo Bonseno
Erigero sântu vinits di Genucla, spetsial tsi shi doilji sântu “maghyi” (cotopoli) shi sigurâ câ yin di tsentru relighioz,
nicâ camâ tsi tu numa al Cotopolo Bonseno Erigero, s-contsâne shi parânuma Erigero care putem s-u ligâm di
parânuma al marlei hielarhu Dapigea Erigero di chirolu al marle Borebista cari putearea u avea tu tsetatea Genucla.
E-MD_ = elo – M.D.
E-KIRI = elo – Kiri.
CONCLUZIE:
Cum poate ta sâ-s veadâ di analiza a zboarâlor, aproape tute zboare arâzga alor aza u au tu limba dacorumuneascâ.
Diafuraia iaste mash tu stillu di exponare, adicâ, tu scriarea a vecljul textu autorlu mutrea limba s-u scoalâ pi tsiva
ma analtu nivel di cât tsi irra limba care tu ufilisirea di cafi dzua u avea laolu. Intentsia irra ta sâ-s yinâ pi nivel di unâ
limbâ sumtâ (sacra) care tu partea di gramatica va-s poatâ ta sâ-s poartâ cu latina shi greca. Fact iaste câ tu intentsia
ta sâ-s yinâ pân di unâ limbâ “sacrâ” sântu fapte multe alatusur. Alatuslji s-ved di factul câ nu mash zboarâle ma shi
numile individuale nu totânâ sântu scriate unâturlie. Atsea zburashte ti nu-aveare un sânâtos tsentru ti educatsie.
Educatsia, adicâ, shtirea ti scriare irra mash tu mâna di unâ njicâ grupâ di oaminj.
