Pa nije mape Vojodine sigurno.
Ţara Rumânească je ime Vlaske knezevine a jezik
limba rumânească.
Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung (1521)
"
Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole..
1
I pak1 dau ştire domnie tale
za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.
I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.
I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.
I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.
I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.
I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.
I bog te veselit.1 Amin."
Nije bilo Fanariota 1521. godine od 190 reci u ovom pismu koji je napisan na rumunskom jeziku (ne uvod i kraj, koji se neracuna jer je to bio obicaj) , 175 reci su latinskog porekla.
Budimo realni, zivot je pod fanariotima bio tezak ali nisu promenili nacionalni identitet Rumuna, niti su promenili ime niti jezik Rumunima to je cista nebuloza.
Postojali su i Moravski Vlasi koji su poreklom bili iz Transilvanije pa vidi kakav su uticaj imali fanarioti na njih, naravno da nisu imali nikakav uticaj.
Procitaj
Moravian Wallachia