Mrkalj
Buduća legenda
- Poruka
- 37.289
Pornind de la premizele de mai sus, propun următoarele etimologii pentru toponimele discutate:
Durmitor (masiv de 2522m în V Muntenegrului): rom. ’dărâmătură’ cu semantismul ’munte cu grohotişuri, cu stânci prăbuşite’ ceea ce corespunde din punct de vedere topografic. Fonetic o formă ’dărmătură’ cu ’â’ sincopat este şi mai adecvată şi este foarte posibilă. În ceea ce priveşte celelalte transformări fonetice: ’ă’→’u’ respectiv ’ă’ →’i’ mi-se par mai dificil de explicat, dar am să las lingviştii să se pronunţe. Alternativ, dar cu o probabilitate mai mică, toponimul ar putea deriva totuşi din familia semantică a lui ’a adormi’ dar cu un sens mai special: este vorba de entopicul rom. vechi şi puţin atestat ’adurmiş’ cu sensul ’pădure mare’. Deşi forma actuală ’Durmitor’ nu poate deriva direct de la ’adurmiş’ nu se poate exclude existenţa istorică a unor apelative neatestate, de exemplu *’adurmitură’, care să permită stabilirea unei legături etimologice între aceste două elemente lexicale.
Visitor, Vizitor (masiv de 2211m în NE Muntenegrului): rădăcina slav. ’vis’ cu sensul ’înalt’ care stă la baza entopicului actual slav ’visok, visoki’,’înalt’. În Balcani sunt atestate numeroase oronime cu forma ’Vis’ sau ’Viš’ ceea ce înseamnă că entopicul presupus *’vis’ trebuie să fi fost activ cândva în această zonă. E de presupus că vorbitorii de limbă romanică, absorbiţi ulterior în masa slavică, au cunoscut acest entopic de la care ar fi derivat toponimul ’Visătură’ prin derivare cu sufixele ’-at’ şi ’-ură’, toponim care apoi prin mijlocire slavică a devenit ’Visitor’.
Cipitor (toponim nelocalizat, dar citat de numeroşi autori): este cel mai clar ca mecanism de formare. În dialectul aromân este cunoscut entopicul ’cipită, chipită’ cu sensul de ’culme, vârf’. De la acest entopic este naturală derivarea prin cel de-al doilea mecanism propus a unui toponim ’Cipit-ura’ cu sensul de ’munte, vârf ascuţit’. Această etimologie prezintă avantajul că nu necesită eliziunea unui ’a’ iniţial precum în etimologia curent aceptată ’aţipitor’→’Cipitor’, fiind astfel mai simplă şi având o probabilitate mai mare să fie corectă. E de remarcat că etimologia propusă este un contra-argument la afirmaţia autorilor care au pretins că toponimele balcanice cu sufix ’-tor’ prezintă caracteristici pregnant dacoromâne, cel puţin în cazul lui ’Cipitor’ originea dacoromână este practic exclusă, toponimul derivând în mod clar în cadrul dialectului aromân.
În continuare prezint şi celelalte toponime balcanice cu sufix ’-tor’ cu menţiunea că foarte probabil această familie nu este omogenă (conţine toponime de origini diferite – slavică, romanică sau nedeterminată – unite doar prin coincidenţa sufixului sau pseudo-sufixului ’-tor’):
Dimitor (vârf de 1483m în apropiere de Travnik în Bosnia): foarte probabil o deformare de la antroponimul ’Dimităr’ formă caracteristică limbii bulgare.
Krisitor (vârf de 2024m în Kucka Krajna Muntenegru): pare să derive din entopicul sud-slavic ’krš’,’culme stâncoasă’ care este cunoscut în forma ’cârşă’ şi în teritoriile din SE României care au suferit o influenţă sârbească mai pronunţată (Banat şi Oltenia). Conform mecanismelor prezentat de mai sus forma originală a toponimului trebuie să fi fost ’Cârşitură’ deşi nu se poate exlude şi un intermediar albanez pentru a explica prezenţa infixului ’-t’ care poate reprezenta articolul hotărât neutru în limba respectivă (a se vedea toponimul albanez Maja i Krsit, în traducere ’Muntele Cârşei’). Vezi similar toponimul Cârjiţi (sat în Hunedoara, atestat 1453 Kersecz, 1808 Karseczu) care ar putea deriva însă şi direct dintr-o formă slavică cu sufix ’-eţ/-ec’ şi anume ’Krsec’.
Palator (toponim nelocalizat precis în defileul Tarei): varianta general acceptată derivă acest toponim de la rom. ’spălător’ cu semnificaţia ipotetică de ’loc de spălat cânepa’. După cunoştinţele mele rom. ’spălător’ nu are o circulaţie populară autentică, fiind mai curând un neologism târziu, calchiat după latinul ’lavatorium’, şi prin urmare nu poate sta la baza acestui toponim. Mai curând ar fi vorba de un derivat al rom. ’spălătură’,’loc spălat de ape, stânci dezvelite de eroziunea apei’. Vezi toponimele Spălătura Păpuşii în Retezat şi Spaltura, vârf în masivul Peristeri din Grecia, denumire probabil de origine aromână.
Toplitor (toponim pe Bregava lângă Stolac în Bosnia): posibilă legătură cu apelativul ’topliţă’ cu multiple sensuri sau un derivat substantival ’topitor’ de la verbul ’a topi’ probabil cu referire la activitatea de topire a cânepei în vederea recuperării fibrelor pentru tors. În general varianta generală rom. a entopicului cu sensul ’loc de topit cânepa’ este ’topilă’, deşi în Moldova se folseşte cu acest sens şi apelativul ’topliţă’. Originea toponimului poate fi slavică sau română.
Lagator (sat Lagatori aparţinător la Berane în N Muntenegrului pe Lim, sat Lagatora la V de Araxos în Epir): poate fi derivat din rom. ’legătura’ sau ’legătoare’ deşi semantismul nu e clar.
Vergetor sau Vresturci (sat la E de Vardar în Grecia de astăzi, în apropiere de Meglen): având în vedere concordanţa semantică parţială dintre rom. ’vergea’ şi slav. ’vrusta’,’dungă’ se poate imagina o derivare a toponimului pe această filieră. Legătură cu rom. ’vergelator’,’persoana care ghiceşte viitorul prin ritualul vergelatului’ improbabilă.
Pirlitor (vârf de 1450m în masivul Durmitor în Muntenegru, cu ruine de fortificaţie medievală): foarte probabil un derivat din rom. ’pârlitură’,’loc ars’.
Demenitor (pârâu la S de Nesebăr Bulgaria): semnificaţie şi origine neclară. Puţin probabil să fie o derivare din rom. ’domnitor’ care nu prea a generat toponime nici pe teritoriul României.
Zelentor sau Zenlentor (deal în Bosnia de SE lângă Slivje): semnificaţie neclară, pare să conţină rădăcina slavică ’zelen’,’verde’.
Pribištor (deal 840m în Muntenegru): semnificaţie neclară, poate să conţină rădăcina slav. ’pribež’ din care derivă inclusiv rom. ’pribeag’ sau slav. ’pribiti’,’a bate în cuie’, eventual în legătură cu antroponime precum ’Pribislav’ sau ’Pribina’.
În concluzie, fără pretenţia de a fi epuizat subiectul, cred că am demonstrat că etimologiile clasice propuse pentru toponimele balcanice cu sufix ’-tor’ sunt foarte probabil greşite iar tema comună a ’somnului’ doar o coincidenţă, forţată într-o oarecare măsură de autorii care s-au ocupat de subiect. Familia toponimelor cu sufix ’-tor’ este foarte probabil neomogenă, iar unele dintre aceste toponime se pot explica cel mai natural de la teme româneşti cu sufixe ’-ătură’ sau ’-ură’.
http://toponime.wordpress.com/2011/...-despre-toponimele-balcanice-cu-sufix-’-tor’/
prasl. *torъ: staza (rus. tor, polj. tór)Srbija i Crna Gora
Naselja:
Kotor
Lagatori
Nestorovići
Paestorci
Pestorići
Planine:
Sutorina
Sutorman
Torda
Torđevo
Torina
Tornik
Tornik
Tornjoš
Vitorovići
Bajram Barahtori
Bratorovića Glavica
Durmitor
Durmitor
Krisitor
Mali Pastorak
Mator
Nestorovo Brdo
Pirlitor
Rastornica
Samotorit
Šator
Šatorača
Šatorica
Šatorička Glavica
(( Sutorina ))
Sutorman
Guri i Torištes
Tor
Tor
Torač
Torac
Torce
Toreški Kamen
Torina
Torina
Torište
Torlak
Torma
Tornička Bobija
Tornik
Tornik
Torovi
Torovi
Trnovački Durmitor
Veliki Pastorak
Visitor
Vitorova Greda
Vitorško Brdo
Vode:
Kotoršnica
Matorčina
Sutorina
Sutorman
Sutorman
Visitorsko Jezero
Bosna
Planine
Butorovica
Dimitor
Mala Vitorožica
Mali Dimitor
Mali Šator
Zelentor
Vode:
Bitor
Bitorajski Potok
Dimitorska Rijeka
Kotornica
Sutorina
Torina
Torine
