Viorel
16.01.2004., 17:21
Am aflat că minorităţile nu sunt reprezentate în parlamentul Serbiei. Chiar dacă a intrat o persoană de altă etnie pe lista unui partid, aceasta va reprezenta politica acelui partid şi nu interesele etniei din care face parte.
Am înţeles însă că va trebui elaborată o nouă constituţie. În aceasta s-ar putea prevede că fiecare minoritate care nu trece de pragul electoral are de drept un reprezentant în parlament. Acest reprezentant este cel pus în fruntea listei electorale de Consiliul Naţional al respectivei Minorităţi din Serbia. Aceste consilii naţionale funcţionează deja conform legii sârbe, dar ar trebui să poată decide şi care este acel reprezentant din oficiu în cazul că lista minorităţii nu a trecut pragul electoral.
Şi în România există un prag de 5%. Minoritatea Maghiară îl trece şi are zeci de deputaţi. Celelalte minorităţi care nu trec pragul după ce au depus liste în alegeri primeşte fiecare un loc de deputat. Sunt 18 de astfel de deputaţi în Parlamentul României indiferent cât de mică este acea etnie. Astfel au câte un deputat sârbii din România, unul slovacii, unul grecii, unul ruşii, unul ucrainenii, unul rutenii, unul albanezii, unul italienii, unul bulgarii, unul macedonenii slavi, unul ţiganii, unul germanii, unul armenii, unul polonezii, unul turcii, unul huţulii, unul tătarii, unul cehii.
Aceştia se constituie în grupul parlamentar ,,Alte minorităţi decât cea Maghiară,, şi este la guvernare aproape tot timpul. Fiecare guvern democratic are nevoie de votul lor. Bineînţeles, cum este în politică, fiecare serviciu şi vot trebuie întors. Astfel partidul la putere care este ajutat nu refuză nici o cerere a minorităţilor.
Să vă dau un exemplu. În satul meu natal Felnac trăiesc şi vreo 300 sârbi. Copii de clasele I-IV sunt doar vreo 5. Pentru ei este plătită de stat o învăţătoare care îi învaţă totul în sârbeşte plus câteva ore de limbă română şi care are un salariu la fel de mare cu învăţătorii de limbă română la care media copiilor la clasă este 25. Biserica sârbă din sat primeşte mai mulţi bani de la stat decât cea românească chiar dacă românii sunt de 20 de ori mai mulţi. A fost renovată Mănăstirea Sârbească Bezdin în care este o singură călugăriţă.
România a devenit astfel un rai al minorităţilor. Acest lucru a fost şi un punct tare în oferta României de aderare la UE.
Minorităţile trebuie să ceară cu insistenţă şi cu orice prilej includerea în Constituţia Serbiei a unei prevederi similare. Altfel nu vor intra în parlament. Şi dacă nu eşti în parlament nu exişti.
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor Arădeni
didactic@rdslink.ro
Am înţeles însă că va trebui elaborată o nouă constituţie. În aceasta s-ar putea prevede că fiecare minoritate care nu trece de pragul electoral are de drept un reprezentant în parlament. Acest reprezentant este cel pus în fruntea listei electorale de Consiliul Naţional al respectivei Minorităţi din Serbia. Aceste consilii naţionale funcţionează deja conform legii sârbe, dar ar trebui să poată decide şi care este acel reprezentant din oficiu în cazul că lista minorităţii nu a trecut pragul electoral.
Şi în România există un prag de 5%. Minoritatea Maghiară îl trece şi are zeci de deputaţi. Celelalte minorităţi care nu trec pragul după ce au depus liste în alegeri primeşte fiecare un loc de deputat. Sunt 18 de astfel de deputaţi în Parlamentul României indiferent cât de mică este acea etnie. Astfel au câte un deputat sârbii din România, unul slovacii, unul grecii, unul ruşii, unul ucrainenii, unul rutenii, unul albanezii, unul italienii, unul bulgarii, unul macedonenii slavi, unul ţiganii, unul germanii, unul armenii, unul polonezii, unul turcii, unul huţulii, unul tătarii, unul cehii.
Aceştia se constituie în grupul parlamentar ,,Alte minorităţi decât cea Maghiară,, şi este la guvernare aproape tot timpul. Fiecare guvern democratic are nevoie de votul lor. Bineînţeles, cum este în politică, fiecare serviciu şi vot trebuie întors. Astfel partidul la putere care este ajutat nu refuză nici o cerere a minorităţilor.
Să vă dau un exemplu. În satul meu natal Felnac trăiesc şi vreo 300 sârbi. Copii de clasele I-IV sunt doar vreo 5. Pentru ei este plătită de stat o învăţătoare care îi învaţă totul în sârbeşte plus câteva ore de limbă română şi care are un salariu la fel de mare cu învăţătorii de limbă română la care media copiilor la clasă este 25. Biserica sârbă din sat primeşte mai mulţi bani de la stat decât cea românească chiar dacă românii sunt de 20 de ori mai mulţi. A fost renovată Mănăstirea Sârbească Bezdin în care este o singură călugăriţă.
România a devenit astfel un rai al minorităţilor. Acest lucru a fost şi un punct tare în oferta României de aderare la UE.
Minorităţile trebuie să ceară cu insistenţă şi cu orice prilej includerea în Constituţia Serbiei a unei prevederi similare. Altfel nu vor intra în parlament. Şi dacă nu eşti în parlament nu exişti.
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor Arădeni
didactic@rdslink.ro